Finante personale

Cc: Blues de bugetar…partea a II-a

, , 5 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Intr-o serie de articole despre gestionarea unei crize financiare majore am discutat pe larg despre metodele practice pe care le poti folosi in cazul in care te afli in impas financiar deosebit de grav. Tehnicile folosite sunt la indemana oricui, e nevoie doar de disciplina, determinare si actiune neintrerupta.

Situatia bugetarului este una speciala, pentru ca el are un profil psihologic aparte. In cartea mea, „Iesi din labirint„, am propus cinci tipuri psihologice, in functie de modalitatea de a face bani:

  • dependentul
  • specialistul
  • visatorul
  • creatorul
  • speculatorul

In prima categorie intra angajatii, care se bazeaza in totalitate, pentru a-si castiga traiul, pe o forta externa, fie ca e vorba de un patron sau de stat (in calitate de angajator.  Bugetarul este cea mai radicala forma de dependent, pentru ca el a ales activ sa fie angajat la stat, care este considerat a fi cel mai „sigur” angajator. Ca atare, bugetarul are din start o inclinare puternica spre stabilitate si nevoie de protectie.

Nu exista alta posibilitate de redresare pentru un bugetar decat gasirea altei surse de venit. Toate celelalte metode (greve, demonstratii, etc.) nu fac decat sa lase decizia in solutionarea problemei sale (salariul prea mic) tot in seama angatatorului, unde capacitatea de actiune a angajatului este limitata. Dar pentru, bugetarul are de depasit trei piedici majore.

Aspectul psihologic

Din start bugetarul crede ca un job ar trebui sa fie suficient. In fond el a facut ceea ce i se cere: s-a angajat,  si-a oferit munca in contrapartida unui salariu, considerat de cele mai multe ori insuficient. Cu alte cuvinte, a facut destule sacrificii si se simte indreptatit sa primeasca ceea ce isi doreste: siguranta locului de munca.

A cere unui bugetar sa-si ia un al doilea job este ca si cum ai cere unei plante sa faca fotosinteza noaptea, la lumina becului. E prea mult, e nefiziologic, e strigator la cer! De aceea cei mai multi bugetari nici macar nu iau in considerare o alta sursa de venit, in momentul in care salariul devine insuficient. Prefera sa injure guvernul, patronul, sistemul, sa faca greva, sa iasa la demonstratie, sa se vaite si sa ceara in loc sa-si „ia soarta in maini” si sa-si gaseasca singur o solutie.

Ai spune ca acest comportament este o relicva a cetateanului asistat de societatea comunista. Multi romani in varsta regreta „vremea lui Ceausescu” in care „toata lumea avea de lucru” si „nimeni nu murea de foame”. Adevarul este ca indiferent de oranduire, va exista o categorie de oameni care doresc siguranta si conforul dar nu sunt dispusi sa fie proactivi pentru a le obtine.

Acesta este obstacolul major peste care trebuie sa treaca bugetarul pentru a iesi din marasmul financiar personal in care se afla.

Aspectul educational

Bugetarul nu a fost invatat „cum sa faca”. Nu stie sa inspecteze piata muncii in cautarea de oportunitati, nu este pregatit pentru realitatea job hunting-ului, in care trebuie sa trimiti n cereri de angajare pana obtii interviuri, in care trebuie sa mergi la n interviuri pentru a avea o sansa de angajare.

Ce sa mai vorbim de cunostintele necesare pentru a-si deschide o afacere proprie! Cum spuneam mai sus in articol, pentru a iesi din impas bugetarul are nevoie de alte surse de venit, iar una dintre cele mai bune surse de venit este propria ta afacere. Poate „afacere” suna prea mult, cand e vorba de o activitate generatoare de venit prin utilizarea abilitatilor profesionale proprii. E suficient sa lucrezi in domeniul tau pentru a face bani. Profesorii pot medita, asistentele medicale pot ingriji pacienti sau face injectii, functionarii din administratie pot acorda consiliere in domeniile pe care le cunosc. Toate aceste activitati pot genera bani, dar trebuie sa-ti cauti clientii, sa stii sa te promovezi, sa-ti gestionezi singur resursele si timpul, iar acest lucru nu este invatat la scoala si nu este cunoscut de un bugetarul. El va trebui sa fie autodidact si sa-si gaseasca surse de informare.

Aspectul motivational

Chiar daca ai informatiile necesare, trebuie sa treci la actiune. Fara actine nu se pate concretiza nici un rezultat, nu se poate atinge nici un tel. E nevoie de motivatie suficienta pentru a te scula din fata televizorului si a face ce e necesar pentru a-ti asigura o noua sursa de venit.

Odata pornit la drum, e nevoie de disciplina pentru a face ceea ce trebuie, de determinare pentru a continua atunci cand te-ai plictisit sau ai obosit. De multe ori, bugetarul obisnuit sa ia ordine de la sef si sa traga chiulul cand nimeni nu il supravegheaza, va avea deficiente majore in toate segmentele enumerate mai sus.

Concluzie

Auzind despre cele scrise de mine, cei mai multi bugetari vor stramba din nas, vor spune ca nu mai au timp si energie sa faca asa ceva. In spatele scuzei lor sta comoditatea, obisnuita dependentei si in final frica de a porni pe un drum care ii sperie. Ei se vor complace in situatia lor, preferand sa se lamenteze pe la colturi, cu vecinii sau cunoscutii, despre situatia lor disperata, decat sa faca ceva. Doar o situatie cu adevarat disperata ii poate scoate din inertie.

Pe de alta parte, exista si dintre bugetqari oameni care se urnesc mai usor, care cauta solutii si care, in final, vor parasi acest angajator la fel de instabil ca oricare altul, care este statul, punand mai multa energie in pentru a rezolva solutia lor. Ei sunt cei care „se vor descurca” si care in final, cine stie, vor incerca sursa corecta pentru rezolvara problemelor financiare: munceste pentru tine, nu pentru altii.

Comentarii

comments

Standard

5 gânduri despre „Cc: Blues de bugetar…partea a II-a

  1. julya zice:

    OK Luca, de acord cu tine. Dar ce pot face acei bugetari care nu au voie (prin lege) sa fie salariati decat la stat? Exista categorii de bugetari care sunt obligati sa nu aibe alte venituri (din PFA, SRL, etc)… multi din ei isi pierd acum si locul de munca sau 25% (cel putin)din salariu.
    Nu sunt bugetara, cunosc insa persoane din ambele categorii: bugetar la stat dar care si-a luat si al doilea job, si bugetar la stat care nu poate sa faca bani din nimic decat salariu. Este corect? Chiar daca au motivatie, singura lor sansa este de a pleca de la stat (unde au cel putin un 600 lei/luna asigurat) si a merge in necnoscutul zilei de azi…il angajeaza oare cineva?

  2. Luca Dezmir zice:

    Julya,

    problema ridicata de tine este adevarata iar decizia le apartine in totalitate acestui tip de bugetar. depinde de ei daca vor ramane in situatia in care sunt sau incearca sa iasa din capcana in care se afla.

    cat despre cei 600 de lei… dupa cresterea TVA si asteptata crestere a euro fata de leu, crezi ca acesti 600 o sa mai valoreze ceva?

  3. cornelia zice:

    luca, e adevarat ce scrii, iti dau dreptate chiar daca sunt bugetara; insa ce pot face eu intr-un oras mic , trei copii, sot bugetar, total venituri 1300 lei, rate, intretinere, etc ? in plus, situatia disperanta in care se afla romania, unde nu merge nimic.as fi dispusa sa lucrez pana la epuizare pentru a scoate bani, astfel incat sa-i pot face fericiti pe cei dragi oferindu-le mult mai mult. trebuie sa ma gandesc la inca un aspect: copiii au nevoie de prezenta mamei, sa le gateasca, sa spele, sa-i ajute la lectii, sa stea de vorba cu ei. oare aceste lucruri nu conteaza? cum as putea sa le impac pe toate astea? sa stii, luca, mi-as dori din tot sufletul sa pot face mai mult…

  4. Luca Dezmir zice:

    Cornelia,

    eu in viata m-am ghidat dupa un pricipiu, enuntat de catre Henry Ford:
    „Daca crezi ca poti sau daca crezi ca nu porti, in ambele cazuri ai dreptate.”

    esecul si succesul se afla in fiecare dintre noi, nu in vicisitudinea sau in prielnicia conditilor in care traim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.